8 lucruri pe care le-am învăţat conducând noul MINI Cooper S E.

Noul MINI Electric este în sfârşit aici. Mă rog, aproape. Iar noi l-am condus. Iată ce am aflat.

1. Imprumută multe aspecte de la (vechiul) i3

Ştirea care nu ar trebui să surprindă pe nimeni este că MINI-ul electric împarte multe aspecte cu mai vechiul BMW i3 94aH. Deci primeşti aceeaşi baterie de 33 kW (din care 29 kilowaţi utilizabili), şi acelaşi motor şi transmisie în schimbul unor performanţe similare. Aparent. Inginerii de la MINI nu ne pot confirma – legislaţia germană interzice dezvăluirea informaţiilor cel puţin cât timp automobilul este încă oficial un prototip – dar suntem înclinaţi să credem că avem de-a face cu aceeaşi 181 CP ca cei oferiţi de BMW i3s.

2. Autonomia nu este enormă, dar este mai mult decât suficientă pentru oraş

În baza ciclului NEDC antic şi nerealist, vechiul i3S 94aH revendică o autonomie de 299 km. În lumea reală, estimăm că ar fi vorba de 193 km. Cât despre MINI… este un pic mai greu ca modelul i3. Cu aproape 250 kg de fapt, ajungând la o greutate de 1.360 kg. Ar cântări cu 130 kg mai mult ca un Cooper S pe combustie internă şi cutie de viteze automată. Şi de-asemenea, MINI nu va fi la fel de aerodinamic precum i3, pentru că nu are roţile subţiri şi nici caroseria la fel de îngustă.

Noi credem că MINI va avea o autonomie de până la 161 km, ceea ce nu e prea mult. Sperăm la un pic mai mult de-atât, dar nu putem şti exact până nu intră pe piaţă. Un Renault Zoe, mai micuţ şi mai ieftin, cu o baterie mult mai puternică, poate atinge şi 322 kilometri, iar un Peugeot e-208 chiar peste.

Acestea fiind spuse, conducătorul auto obişnuit de MINI nu conduce mai mult de 40 km pe zi, ceea ce înseamnă că e foarte posibil să nu-i pese de această autonomie mai mică. Asemănător celor care-şi cumpără Smart Electric, sau celor vizaţi de Honda cu modelul E Concept, ce va avea o autonomie WLTP de 201 km în momentul în care va ajunge pe piaţă.

3. Tracţiune aproape perfectă chiar şi pe suprafeţele umede

Modelul i3 atinge 100 km/oră în jurul a 7 secunde. Nu ştim în ce măsură noul MINI se poate compara, dar sfertul de tonă în plus pe care îl are cu siguranţă nu poate ajuta, nu? Poate 8 secunde.

În orice caz, problema cu vehiculele electrice este natura imediată a puterii lor, ce pot face plecările de pe loc un pic… zgâlţâitoare, ţinând cont că anvelopele eco înguste se pot supraîncălzi datorită cuplului puternic obţinut foarte uşor. Modelul Kona de la Hyundai este unul din cele mai bune exemple de automobil care păţeşte acest lucru.

Dar nu este valabil şi pentru MINI, care are un sistem de tracţiune specială numit “Active Slip Regulation” ce efectiv împiedică învârtirea roţilor în gol. Am încercat lucrul ăsta pe o suprafaţă umedă cu aderenţă scăzută şi pot spune că frânele se comportă foarte bine. MINI afirmă că acestea reacţionează mai rapid datorită faptului că sistemul este integrat în ECU, mai precis doar câteva linii de cod, neavând propria unitate de control. Ah, şi nu poţi să-l dezactivezi. Posesorii de MINI nu ar putea înţelege de ce ţi-ai dori de fapt să faci asta, lucru care este uşor îngrijorător.

4. Va fi denumit MINI Cooper S E

Da. Nu este doar un automobil eco special, ci este conceput să fie şi distractiv. Dacă MINI l-ar fi botezat simplu MINI Electric poate aşteptările noastre nu ar fi fost aşa de ridicate. Dar nu au facut asta, prin urmare sunt.

Greutatea mai mare menţionată mai devreme înseamnă că lucrurile nu pornesc la drum aşa de uşor. Nici faptul că MINI-urile electrice se vor conduce cu 10-20 mm mai sus de sol ca un Cooper S (în maşinile electrice bateriile trebuie montate la o distanţă anume de sol). Cu toate acestea, felul în care bateriile sunt compartimentate (în cea mai mare parte în tunelul de transmisie şi sub scaunele spate) scade centrul de greutate al maşinii, iar distribuţia greutăţii faţă-spate este aproape de perfectul 50/50 – în cazul de faţă 54/46.

Pornirea la drum este similară cu cea a oricărui alt MINI. Se simte cam aceeaşi presiune şi senzaţie a controlului direcţiei, diferit faţă de senzaţia uşoară de la majoritatea automobilelor electrice. La viteze mai mari virajele sunt luate lin, iar maşina rămâne dreaptă, dar greutatea va avea un cuvânt de spus la un moment dat, odată ce masa va prinde din urmă schimbarea de direcţie. Maşina pe care am condus-o a fost un prototip deghizat, deci evident nu a fost o variantă finală, dar există cu siguranţă potenţial aici. Este întru totul un MINI, şi asta este minunat, ţinând cont că nicio altă maşină electrică cu preţ mic şi mediu nu se conduce prea bine.

Frânarea este interesantă. Modulul i3 nu are moduri de regenerare – face asta automat. MINI-ul la fel, dar acum are o opţiune de a scădea nivelul de regenerare de la 0,19 G pe apăsare până la 0,11 G. Prima opţiune este de-ajuns cât, cu un pic de planificare, poţi conduce fără să foloseşti pedala de frână. A doua opţiune nu este de-ajuns pentru aşa ceva. Frânele au un pic din acea elasticitate tipică vehiculelor hibrid sau electrice, dar nu sunt cele mai proaste din câte am putut experimenta. La fel, mai multe informaţii vom avea când automobilul va fi a) terminat sau b) lansat.

Cât despre senzaţia de condus – evident suspensiile au fost optimizate pentru un automobil electric. Am condus pe un circuit foarte drept, deci nu se poate spune cum va performa pe străzile din UK. Ni s-a spus că senzaţia ar trebui să fie similară unui Cooper S, ceea ce înseamnă că este un pic prea rigidă.

5. Şi o să aibă preţul unui Cooper S

Cooper S porneşte de la 21.000 de lire, prin urmare aşa ar trebui şi modelul S E. Numai că nu va fi aşa, nu? Maşinile electrice sunt încă lucruri scumpe, aşa că ne aşteptăm ca modelul Cooper S E să ajungă undeva la 25.000 de lire – la fel de mult ca un Cooper S varianta full-option. Are sens, ţinând cont de tehnologia la bază dar şi de faptul că echipamentele standard vor include mai multe facilităţi – faruri fază lungă cu tehnologie LED, control al climei şi multe altele. Toate informaţiile vor apărea în luna iulie, în timp ce producţia este programată să înceapă nu mai devreme de noiembrie. Avem timp să aşteptăm.

6. Va arăta puţin altfel faţă de orice alt MINI

Maşinile electrice nu au nevoie de prea multă răcire, astfel că grilajul frontal este înlocuit de un panel masiv, dar moale. Asta face maşina ceva mai lungă şi îmbunătăţeşte siguranţa pietonilor. De folos când oamenii nu te aud venind (deşi există unul din acele sisteme audio ce emit un plânset fals). Iar în spate există un spoiler ce, printre altele, elimină gurile pentru ţevile de eşapament de la un Cooper S. Deşi S E se conduce la un nivel mai înalt faţă de celelalte MINI, nu o să-ţi dai seama pentru că arcadele roţilor au fost subtil modificate să ascundă acest lucru.

Schimbările la interior sunt puţine. Vitezometrul din faţa şoferului a dispărut fiind înlocuit de un ecran rotunjit la colţuri. A fost pregătit pentru perioada noastră de test-drive, dar credem că este o versiune a aceluiaşi display care poate fi regăsit în modelul i3. Consola centrală a avut o mică schimbare de design pentru a scăpa de frâna manuală în favoarea unui sistem EPB (Sistem frână parcare electric) şi cam atât.

7. Dar este la fel de practic precum un orice alt MINI

Ah da. Impresionant pentru o maşină care a fost micşorată pentru a acomoda un sistem de propulsie, lucru care nu a intenţionat niciodată să-l facă. Cu toate astea nu este mai puţin practic decât orice alt MINI. Încă mai are scaunele din spate, încă mai are spaţiu mare de depozitare fără denivelări. Asta este bine.

MINI a învăţat din perioada de test de mai bine de zece ani pentru MINI E că majoritatea clienţilor nu vor compromite practicalitatea acestei maşini, chiar dacă vorbim de motive ce ţin de protecţia mediului. Tehnologia electrică prin comparaţie era destul de primitivă în 2009 – bateria de 35 kW pe oră era atât de mare încât au fost nevoiţi să elimine scaunele din spate, dar si o mare parte din portbagaj. Iată că motivul principal pentru care le-au luat atât de mult celor de la MINI să producă o maşină electrică este că acum au în sfârşit tehnologia să facă acest lucru fără să compromită caracterul practic.

8. Probabil că nu o să avem un model cabriolet sau cu 5 uşi

Deşi ar putea exista şi alte versiuni tehnice ale modeului S E, probabil că nu vor fi. MINI a început cu modelul cu trei uşi pentru că este maşina lor cea mai urbană. Probabil că următoarea – care mai mult ca sigur va fi construită de la bază ca o maşină electrică – va oferi modele diferite. Posibil şi mai rapidă. Da, ni s-a spus că o viitoare variantă John Cooper Works electrică “ar putea fi o posibilitate”. Veşti bune.

Text adaptat după articolul apărut în publicaţia online „Top Gear”.